Spectrul radio poate fi utilizat prin emisie sau receptie.
Emisia in spectrul radio este posibilia numai in baza unei licente de emisie,
dupa caz, eliberate de ANCOM, cuexceptia anumitor categorii de frecvente a
caror utilizare este libera, exceptata de la licentiere, pentru anumite tiputi
de aplicatii si cu respectarea restrictiva a anumitor parametrii tehnici si
operationali.
Documentul care sta la baza administrarii spectrului radio
in Romania este Tabelul National de Atribuire a Benzilor de Frecvente Radio
(TNABF).
Pentru categoriile de frecventa a caror utilizare este libera, exista Decizia Presedintelui ANCOM nr 311/2016 privind frecventele radio ori benzile de frecvente radio exceptate de la licentiere, precum si specificatiile tehnice RO-IR reglementate prin aceasta decizie.
Spectru Radio
- VLF - de la 3 kHz la 30 kHz (frecvenţe foarte joase);
- LF - de la 30 kHz la 300 kHz (frecvente joase),
- MF - de la 300 kHz la 3000 kHz (3 MHz) (frecvenţe medii),
- HF - de la 3 MHz la 30 MHz (frecvenţe înalte),
- VHF - de la 30 MHz la 300 MHz (frecvenţe foarte înalte),
- UHF - de la 300 MHz la 3000 MHz (3 GHz), (frecvenţe ultra înalte)
- SHF - de la 3 GHz la 30 GHz (frecvenţe super înalte),
- EHF – de la 30 GHz la 300 GHz (frecvenţe extra înalte),
- de la 300 GHz la 3000 GHz.
- elaborarea şi adoptarea legislaţiei speciale în domeniul comunicaţiilor electronice care utilizează spectrul radio (norme, specificaţii, standarde şi alte reglementări cu caracter tehnic şi administrativ în domeniul spectrului radio); de asemenea, ANCOM participă nemijlocit la elaborarea legislaţiei principale în domeniul comunicaţiilor electronice (cadrul general de reglementare al comunicaţiilor electronice, serviciul universal, etc);
- planificarea întregului spectrului radio, prin:
- atribuirea benzilor de frecvenţe radio; în realizarea acestei activităţi, ANCOM participă la elaborarea Tabelului Naţional al atribuirii benzilor de frecvenţe (TNABF), care este adoptat de către Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale (MCSI);
- desemnarea benzilor de frecvenţă pentru diferite aplicaţii şi sisteme de radiocomunicaţii, alocarea de frecvenţe sau benzi de frecvenţe pe categorii de utilizatori;
- elaborarea strategiilor de planificare şi utilizare a spectrului; ANCOM participă nemijlocit la elaborarea acestor documente de strategie, care sunt ulterior adoptate de către MCSI;
- gestionarea în detaliu a spectrului radio cu statut de utilizare neguvernamental, exclusiv sau în partaj, conform TNABF, în vederea utilizării raţionale şi eficiente a acestuia, prin:
- ingineria spectrului, care presupune realizarea expertizelor tehnice în vederea folosirii raţionale şi eficiente a spectrului radio şi a elaborării de strategii şi planuri de utilizare a frecvenţelor radio, precum şi analizarea şi expertizarea tehnică a utilizării frecvenţelor în vederea evitării apariţiei de interferenţe prejudiciabile şi asigurării compatibilităţii radioelectrice între staţiile şi reţelele de radiocomunicaţii autorizate în raport cu noi reţele şi staţii de radiocomunicaţii solicitate, pentru a evalua posibilitatea de identificare de noi asignări/alocări de frecvenţe pentru acestea din urmă;
- alocarea şi asignarea frecvenţelor/benzilor de frecvenţe radio, cu respectarea reglementărilor tehnice şi administrative, naţionale şi internaţionale, a acordurilor şi protocoalelor interne sau a acordurilor internaţionale la care România este parte, referitoare la utilizarea spectrului radio;
- emiterea licenţelor de utilizare a frecvenţelor radio şi a licenţelor de emisie, prin care se acordă drepturi de utilizare a spectrului;
- asigurarea evidenţei utilizării spectrului radio prin întreţinerea permanentă a bazelor de date specializate: Planul naţional al alocărilor de frecvenţe (PNAF) şi Registrul naţional al asignărilor de frecvenţe (RNAF);
- coordonarea utilizării frecvenţelor pe plan naţional, cu instituţiile guvernamentale abilitate să gestioneze anumite porţiuni ale spectrului radio conform legii, precum şi pe plan internaţional, cu administraţiile de comunicaţii ale altor ţări, prin aplicarea procedurilor tehnice şi administrative cuprinse în acordurile internaţionale la care România este parte.
- gestionarea în detaliu a spectrului radio este asigurată de ANCOM pentru „benzile civile” (cu statut de utilizare neguvernamental conform TNABF), în timp ce instituţiile guvernamentale din cadrul Sistemului naţional de apărare asigură gestionarea „benzilor guvernamentale” (cu statut de utilizare guvernamental conform TNABF). Pentru benzile de frecvenţe cu statut de utilizare partajat guvernamental/ neguvernamental, gestionarea efectivă se asigură de către ANCOM cu asistenţa Comisiei interdepartamentale de radiocomunicaţii, organ cu caracter consultativ prezidat de MCSI.
- monitorizarea utilizării spectrului radio cu statut de utilizare neguvernamental, prin:
- monitorizarea a priori, care asistă activitatea de gestionare a spectrului radio, prin identificarea de frecvenţe radio neocupate şi libere de interferenţe într-o zonă geografică dată,
- monitorizarea a posteriori, care asistă activitatea de control al respectării obligaţiilor cuprinse în licenţele de utilizare a frecvenţelor sau în licenţele de emisie (şi în autorizaţiile anexe la licenţe), de către titularii acestora.
- controlul utilizării spectrului radio cu statut de utilizare neguvernamental, prin:
- supravegherea şi controlul respectării obligaţiilor cuprinse în licenţele de utilizare a frecvenţelor sau în licenţele de emisie (şi în autorizaţiile anexe la licenţe), de către titularii acestora,
- supravegherea şi controlul respectării prevederilor reglementărilor tehnice şi administrative în vigoare în domeniul spectrului radio (al radiocomunicaţiilor),
- urmărirea şi controlul aplicării prevederilor cuprinse în actele normative în vigoare şi în acordurile internaţionale, în domeniul spectrului radio, la care România este parte.
- gestionarea altor resurse cu caracter limitat, conexe activităţii de gestionare a spectrului radio, prin:
- asignarea indicativelor de apel alocate României de către UIT, pentru următoarele servicii de radiocomunicaţii: mobil maritim şi mobil maritim prin satelit, mobil aeronautic şi mobil aeronautic prin satelit, pe căile de navigaţie interioară, precum şi serviciul de amator,
- asignarea codurilor de identificare (identităţi alfanumerice) pentru anumite tipuri de staţii de radiocomunicaţii operînd în următoarele servicii: mobil maritim şi mobil maritim prin satelit, pe căile de navigaţie interioară (de exemplu: MMSI, ATIS, etc),
- examinarea şi certificarea personalului operator al staţiilor de radiocomunicaţii în următoarele servicii: mobil maritim şi mobil maritim prin satelit, mobil aeronautic şi mobil aeronautic prin satelit, radiotelefonic pe căile de navigaţie interioară, mobil terestru (numai anumite tipuri de reţele de radiocomunicaţii în acest serviciu)
- examinarea şi certificarea radioamatorilor precum şi autorizarea staţiilor de radiocomunicaţii pe care aceştia le deţin şi/sau le utilizează în cadrul serviciului de amator,
- asigurarea evidenţei operative pentru activităţile menţionate la cele trei puncte de mai sus.
- publicarea registrului personalului operator al staţiilor de radiocomunicaţii şi deţinător de certificate emise de ANCOM precum şi publicarea registrului radioamatorilor români autorizaţi (callbook).
Utilizarea spectrului radio
- atribuirile benzilor de frecvenţe radio pe servicii de radiocomunicaţii, comparativ la nivel mondial, european şi naţional;
- desemnările benzilor de frecvenţe radio pentru sistemele de radiocomunicaţii paneuropene şi pentru diverse sisteme sau aplicaţii a căror utilizare este armonizată la nivel european, comparativ la nivel european şi naţional;
- alte aplicaţii posibile în diferite benzi de frecvenţe radio;
- reglementările şi normele tehnice aplicabile în România pentru diferite benzi de frecvenţe radio;
- statutul de utilizare exclusiv sau partajat, guvernamental/neguvernamental, pentru fiecare bandă de frecvenţe radio.
- au calitatea de furnizori de reţele publice şi/sau de servicii de comunicaţii electronice (după cum este cazul pentru: serviciul de radiodifuziune sonoră şi televiziune, unele tipuri de reţele în serviciile: mobil terestru (de exemplu, reţele de telefonie mobilă celulară), fix (de exemplu, reţele punct-multipunct pentru transmisii de date), fix prin satelit, mobil prin satelit),
- intenţionează să utilizeze spectrul radio pentru uz propriu (valabil pentru oricare din serviciile de radiocomunicaţii din nomenclatorul UIT), şi prezintă o justificare pertinentă în acest sens, cu privire la imposibilitatea de asigurare a nevoilor lor de comunicaţii prin alte mijloace/tehnologii care nu utilizează spectrul radio,
- sunt nevoiţi să utilizeze spectrul radio pentru realizarea unor activităţi sau pentru îndeplinirea unor atribuţii specifice din alte domenii decît comunicaţiile electronice, care însă - prin natura lor - nu se pot realiza/îndeplini decît prin utilizarea spectrului radio (exemple în acest sens: radiocomunicaţii în serviciile mobil maritim şi mobil aeronautic, serviciile de radiolocaţie şi de radionavigaţie aeronautică şi maritimă).
- pregătirea poziţiei naţionale cu privire la problemele ce se discută în cadrul reuniunilor plenare precum şi ale comitetelor, grupurilor şi subgrupurilor de lucru din cadrul organismelor şi organizaţiilor internaţionale amintite, şi agreerea acesteia cu MCSI,
- participare nemijlocită la reuniunile plenare şi ale comitetelor, grupurilor şi subgrupurilor de lucru din cadrul organismelor şi organizaţiilor internaţionale amintite, în cadrul cărora susţine poziţia naţională şi acordă suport tehnic de specialitate pentru MCSI, care deţine funcţia de reprezentare în cadrul organismelor şi organizaţiilor internaţionale în care România este membră.
- la nivel UIT, în semnarea şi aplicarea diferitelor acorduri internaţionale la care România este parte:
- acte finale ale conferinţelor mondiale de radiocomunicaţii (care actualizează permanent Regulamentul radiocomunicaţiilor al UIT),
- acte finale ale conferinţelor plenipotenţiare (care actualizează permanent Constituţia şi Convenţia UIT),
- acorduri regionale de radiocomunicaţii şi planuri asociate de alocări de canale, în special pentru serviciile: radiodifuziune sonoră şi televiziune (Stockholm 1961 – ST61, Geneva 1975 – GE75, Geneva 1984 – GE84, Geneva 2006 – GE06), radiodifuziune prin satelit (apendicele 30 al Regulamentului radiocomunicaţiilor al UIT), fix prin satelit (apendicele 30A şi 30B alel Regulamentului radiocomunicaţiilor al UIT),
- la nivel CEPT, în semnarea şi aplicarea diferitelor acorduri regionale la care România este parte:
- aranjamentul regional Wiesbaden 1995, revizuit la Constanţa în 2007 – Wi95revCO07,
- aranjamentul regional Maastricht 2002, revizuit la Constanţa în 2007 – Ma02revCO07, precum şi în decizii, recomandări şi rapoarte cu aplicabilitate la nivelul membrilor CEPT.
- Acordul HCM (2008) în serviciile mobil terestru şi fix,
- Aranjamentul regional RAINWAT (Basel, 2000), în serviciul radiotelefonic pe căile de navigaţie interioară,
- acorduri multilaterale sau bilaterale cu ţările vecine, în următoarele servicii de radiocomunicaţii: mobil terestru, fix, radiodifuziune sonoră şi televiziune.